Sfârşitul lucrurilor din viaţa noastră este în mare năsură determinat de început lor. Dacă începem bine „ceva” atunci sunt şanse mari să sfârşim bine acel „ceva”. Tot astfel, dacă nu începem bine un anumit lucru sunt şanse mari să nu finalizăm realizarea acelui lucru. Să ne gândim, de exemplu, la începutul fiecărei zile de lucru. Cum vă începeţi ziua? Poate că eşti genul de om care se trezeşte greu dimineaţa, îşi aruncă grăbit un pacheţel în geanta de serviciu şi aleargă spre tramvai sau metrou cu speranţa că nu va depăşi „sfertul academic” acceptat cultural ca şi întârziere. Dacă aşa îţi începi ziua, probabil că realizarea de a ajunge la timp la lucru este cea mai mare realizare din zi, şi poate singura realizare notabilă! Aşa ne cheltuim, poate, o mare parte din viaţa noastră cu „realizări” mici care nu impresionează pe nimeni, în nici un fel.

Nu tot aşa stau lucrurile, însă, dacă începi ziua aşa cum o începea Domnul Isus. El îşi începea ziua  de lucru în linişte, în rugăciune înaintea lui Dumnezeu şi asta făcea toată diferenţa realizărilor din viaţa Sa pământească (Marcu 1:35). Nu vrei să încerci şi tu să aplici formula de succes a Mântuitorului? Nu lungimea timpului pe care-l petreci cu Domnul la începutul fiecărei zile este esenţială ci calitatea lui. Ia-ţi măcar cinci minute şi petrece-le în părtăşie cu Domnul zilnic! Nimic nu este mai folositor decât a începe ziua cu o inimă care se deschide faţă de Cuvântul Domnului, cu buze care se deschid ca să comunice cu Tatăl ceresc şi cu urechi deschise să audă vocea lui Dumnezeu. Binecuvântarea dobândită în părtăşie cu Domnul dimineaţa este un câştig care ajunge pentru întreaga zi; ea încununează munca ta în timpul zilei şi îţi dă somn liniştit în noaptea care urmează.

Fă-ţi această disciplină în viaţă: Nu începe ziua fără Dumnezeu!

Cornel Boingeanu